Poezia Slujitorului
Safer Robert-Daniel
De ce atâtea rele-n lume
Și mă lovesc chiar și pe mine
Când Doamne știi ce suflet am
Și te doresc numai pe tine
Oricât aș vrea bine să fac
De mine doar se leagă
Insulte rele și jigniri
De parcă sunt tâlhar între străini
Iar fapta bună nu vor să vadă
Atâtea nopți fără de somn
Citind în cartea sfântă
Și un îndemn ca să le dau
În grea situație ce se luptă
Atâtea ore pe genunchi
Doar tu Isuse le poți spune
Cum aduceam în rugăciuni
Pe mic și mare din familie
Când vin în fața lor să stau
Sau la îndemn de rugăciune
Așteaptă, vor, n-am ce să dau
Ce sunt, ce am, e de la tine
Mai am o rugă ca un plâns
De zis doar către tine
Atunci când slab căzut sau frânt
Ridică-mă din nou Stăpâne